Ai avut vreodată senzația că celorlalți le vine mai ușor să facă niște lucruri decât îți vine ție?
Că nu se blochează la fel cum te blochezi tu în perioade de criză? Că le vine mai “natural” să se expună la lucruri noi sau că nu renunță la fel de ușor atunci când lucrurile devin grele? De fapt, uneori pare că pentru ei nici măcar nu devin grele.
Ce-ar fi dacă ți-am spune că, cel mai probabil, senzația ta este corectă? Că nu suntem construiți la fel? Că ceea ce ție ți se pare aproape imposibil de realizat pentru alții este ușor accesibil?
Sigur, am trăit copilării diferite, am crescut în medii diferite, am avut parte de educații diferite și, în mod cert, avem personalități diferite. Și, nu în ultimul rând, modul nostru de gândire, MINDSET-ul este diferit.
Poate că ai auzit de MINDSET-ul de câștigător sau de faptul ca în diverse sporturi Mindset-ul contează de multe ori mai mult decât pregătirea fizică. Sau poate că ai admirat prieteni care se raportează la probleme, la bani sau la relațiile de cuplu foarte diferit de cum o faci tu și pare ca lor le merge mai bine sau că le este mai ușor.
Vorbim mult despre acest “Mindset”, dar ce înseamnă el, de fapt? O colecție de tipare de gândire? Unghiul din care te uiți la probleme?
Ei bine, există o trăsătură de personalitate care este direct corelată cu ceea ce noi numim mindset: Mental Toughness.
Mental Toughness (MT) este o trăsătură de personalitate care determină cum răspund oamenii la schimbare și stres indiferent de circumstanțele în care aceștia se află.
Aceasta se află la intersecția multor concepte din psihologie și psihometrie, precum reziliență, grit, inteligența emoțională, locus of control, conștiinciozitate și stabilitate emoțională.
Deși mai puțin cunoscută în România, Mental Toughness este studiată de mai bine de 40 de ani și are câteva particularități spre deosebire de majoritatea teoriilor de personalitate pe care probabil le cunoști.
Mental Toughness analizează modul în care gândești, nu cum te comporți. Modelul se uită la ce-ți spui atunci când te afli într-o situație grea, care îți provoacă disconfort, stres.
Este o trăsătură de personalitate plastică. Este parțial moștenită, parțial modelată de experiențele și ceea ce am învățat de-a lungul vieții. Dacă vrei, are o parte fixă și o parte variabilă. Asta înseamnă că putem lucra cu ea chiar și ca adult. Probabil că nu e prima oară când citești despre asta, dar dacă schimbăm modul în care gândim despre lucruri asta schimbă modul în care ne simțim. Iar asta schimbă modul în care facem lucrurile.
Este o trăsătură măsurabilă. Cu alte cuvinte, poți afla lucruri despre cum funcționezi la nivel de MINDSET folosind chestionarul Mental Toughness. Spre deosebire de alte assessment-uri de personalitate, acesta poate fi folosit și ca o unealtă de măsurare a progresului tău pentru că poate fi repetat.
Modelul Mental Toughness cuprinde 4 dimensiuni cu câte două subdimensiuni sau factori care descriu personalitatea din perspectiva Mindset-ului. Împreună generează mii de tipare de gândire și, respectiv, tipuri de răspuns la situațiile din viața ta. Acestea se pot observa cel mai bine în situațiile în care simți stres și presiune pentru că atunci dialogul tău intern este cel mai intens.
Controlul în ansamblu este definit drept măsura în care crezi că ai control în viața ta.
- Controlul asupra vieții (Life Control) descrie măsura în care crezi că ai suficient control asupra circumstanțelor din viața ta, astfel încât să obții sau să devii ceea ce îți dorești. Dacă ai avea un scor ridicat ai crede despre tine că e în puterea ta, că ține de tine să faci să se întâmple lucrurile.
- Controlul asupra emoțiilor (Emotional Control) descrie gradul de încredere pe care îl ai că poți gestiona propriile emoții și pe ale celorlalți, astfel încât să nu îți domine acțiunile în totalitate.
Angajamentul (Commitment) măsoară gradul în care persiști în angajamentele pe care ți le iei. Unii oameni reușesc să ducă munca până la capăt indiferent de situație, în vreme ce alții sunt mai ușor de distras.
- Orientarea către rezultate (Achievement Orientation) arată gradul în care reușești să realizezi ceea ce-ți propui, mai ales atunci când te întâlnești cu obstacole (întreruperi, dificultate ridicată, lipsă de resurse, plictiseală, procrastinare etc).
- Orientarea către obiective (Goal Orientation) descrie măsura în care ești orientat(ă) spre a-ți stabili obiective și targete pentru activitățile din viața ta profesională sau personală. Persoanele cu scor ridicat la acest factor sunt mai eficiente la prioritizare, planificare și organizare și își pot imagina mai ușor destinația. Cele cu scor scăzut, se simt intimidate de obiective și vizualizează mai degrabă consecințele negative decât pe cele pozitive.
Provocare (Challenge) descrie modul în care te raportezi la activitățile sau situațiile noi care presupun risc și incertitudine. Unii oameni văd provocările și problemele drept oportunități, în vreme ce pentru alții aceleași situații reprezintă amenințări.
- Orientarea către risc (Risk Orientation) – persoanele cu scor ridicat la acest factor sunt deschise la schimbare și la experimentarea de situații și oameni noi. Sunt adaptabile și pregătite să gestioneze riscul. Tolerează mai bine disconfortul și au încredere că pot gestiona lucrurile dacă acestea nu se întâmplă conform planului lor.
- Orientarea către învățare (Learning Orientation) – persoanele cu scor ridicat văd toate rezultatele, implicit și eșecurile, ca având o parte pozitivă. Acestea văd oportunitate acolo unde alții văd amenințare și nu se descurajează când lucrurile devin grele. Fiecare situație creează o oportunitate de învățare și îmbunătățire personală.
Încredere în sine (Confidence) face referire la încrederea pe care o ai în tine de a te descurca cu o activitate sau într-un context social indiferent de situație și posibilele obstacole.
- Încrederea în abilități (Confidence in Abilities) descrie încrederea pe care o ai în abilitățile tale de a face un lucru. Persoanele cu scor ridicat nu se îndoiesc de contribuția pe care o au într-un mediu sau în viața lor în ansamblu. Sunt mai puțin dependente de validare externă și tind să fie mai optimiste. De asemenea, dacă nu știu ceva au încredere că pot învăța.
- Încrederea interpersonală (Interpersonal Confidence) arată măsura în care ești confortabil/ă sau crezi despre tine că ai abilitățile sau trăsăturile necesare ca să interacționezi cu succes cu ceilalți. Persoanele cu un scor ridicat tind să fie mai asertive, mai puțin intimidate în contextele sociale sau profesionale, ies mai mult în evidență și-și marchează locul în grupuri.
Dacă nu ești Mentally Tough nu înseamnă că ești Mentally Weak
Perechea lui Mental Tough este, de fapt, Mental Sensitivity. Toughness trebuie înțeles drept reziliență, perseverență și rezistență, iar Sensitivity drept sensibilitate.
- Persoanele Mentally Sensitive percep viața ca fiind mai grea, mai provocatoare și gestionează mai greu schimbarea, stresul și emoțiile asociate decât persoanele Mentally Tough. Le e mai greu să obțină performanțe (asta nu înseamnă că nu obțin) și se concentrează mai mult pe consecințele negative. Cele Mentally Tough fac față mai bine stresului și emoțiilor asociate și își revin mai repede de pe urma experiențelor negative. Schimbările și provocările nu le creează stres sau chiar le caută. Au o atitudine mai pozitivă și performanțe mai ridicate (asta nu înseamnă că nu au eșecuri) în majoritatea ariilor din viața lor.
Nu e mai bine să fii Mentally Tough sau Mentally Sensitive așa cum nu e mai bine să fii introvert sau extrovert
Fiecare trăsătură de personalitate vine cu pachetul ei de specificații, respectiv avantaje și dezavantaje în funcție de context. Poți să fii prea Mentally Tough sau prea Mentally Sensitive și asta să genereze efecte diferite pentru tine. În plus, în funcție de cum ești construit(ă) și ai învățat să funcționezi unele lucruri sunt mai potrivite pentru tine sau nu.
- De exemplu, persoanele mai Mentally Sensitive sunt mai cooperante și empatice tocmai pentru că simt emoțiile mai puternic și sunt totodată mai receptive la emoțiile celorlalți. Cele prea Mentally Tough pot fi un factor de stres pentru ceilalți pentru că pot afișa o încrederea prea mare în abilitățile lor subminând astfel contribuțiile celorlalți.
- Persoanele Mentally Sensitive pot fi mai conștiente de suprasolicitare și de riscurile de a ajunge în burnout pentru că le pot observa la timp tocmai pentru că simt mai intens fiecare groapă din drumul lor. Persoanele Mentally Tough sunt mai predispuse să ajungă în burnout pentru că pot rata semnele și își pot asuma riscuri prea mari și/sau fac prea multe lucruri.
- Persoanele Mentally Tough sunt mai predispuse spre funcții și activități de conducere care presupun rezistență mai mare la presiune și asumarea de riscuri. Persoanele Mentally Sensitive sunt mai creative și văd lumea cu alți ochi. Printre ele îi găsești pe artiști, muzicieni, actori, dar și pe cei din domeniile umaniste (psihoterapeuți și psihologi, personal medical, asistenți sociali etc) datorită empatiei.
Nu ești doar Mentally Sensitive sau doar Mentally Tough
Există arii din viața noastră în care suntem mai sensibili decât în altele sau mai rezistenți decât în altele și există situații în care ne ajută să fim mai Mentally Tough sau mai Mentally Sensitive.
- De pildă, un control al emoțiilor și al vieții ridicat, factori din dimensiunea de Control a Mental Toughness, poate să te ajute să faci față unei crize și chiar să prosperi în timpul acesteia în vreme ce aceeași trăsătură în condiții normale poate să le dea impresia celorlalți că ești dezinteresat sau lipsit de autenticitate.
Să fii una sau alta te încurcă atunci când ceea ce îți dorești să obții este din partea cealaltă a spectrului. Sau atunci când îți trăiești viața după o structură care nu e ta. Cheia constă în cât de bine te cunoști, astfel încât să-ți folosești abilitățile în funcție de context.
Mental Toughness este parțial moștenit, parțial învățat. Această particularitate permite un grad ridicat de plasticitate. Awareness-ul e cheia.
Să fii una sau alta te încurcă atunci când ceea ce îți dorești să obții este din partea cealaltă a spectrului. De exemplu, ca să îți dai demisia și să pornești o afacere ai nevoie mai mult de trăsături din zona de Toughness decât din zona de Sensitive. Acestea te ajută să faci față mai bine presiunii presupuse de antreprenoriat și să progresezi.
Te mai poate încurca și atunci când îți trăiești viața după o structură care nu e ta și simți conflict și insatisfacție.
Dacă simți că te încurcă să fii mai Mentally Sensitive sau mai Mentally Tough poți să:
- lucrezi la dimensiunile din Mental Toughness de care ai nevoie – ca și cum ai achiziționa niște abilități. Practic, dezvolți mecanisme și strategii de adaptare din partea cealaltă pe care să le folosești contextual în funcție de nevoile tale. Pentru că dimensiunile nu există în izolare, atunci când vei lucra pe o dimensiune vei îmbunătăți și o alta corelată. Asta contribuie și la creșterea întregului Mental Toughness.
- îți cunoști modelul Mental Toughness în profunzime și începi să trăiești ținând cont de tiparele tale. Asta te va ajuta să anticipezi mai bine unele reacții pe care le poți avea în diferite situații și să te pregătești mai bine pentru acestea ca să nu te blochezi. Te mai ajută și să-ți valorifici mai bine trăsăturile și să cauți activități și medii mai potrivite ție.
Poți face asta lucrând singur sau în procese 1 la 1 de change strategy, coaching sau terapie.
În ambele cazuri, te ajută să-ți identifici dimensiunile care simți că te încurcă și să începi să lucrezi pe acestea. Poți face asta și completând chestionarul Mental Toughness. În urma acestuia obții un raport complex pe fiecare din dimensiuni și subdimensiuni cu sugestii de îmbunătățire și coping pe fiecare dimensiune și factor.
Mental Toughness este o trăsătură de personalitate măsurabilă
Ne e greu să ne vedem din exterior. Avem mereu un unghi mort despre noi înșine, cu atât mai mult când vine vorba de mindset. Dovadă sunt multele ore de terapie pe care mulți le facem pentru a ne identifica și deconstrui credințele limitative care ne înfrânează.
Chestionarul Mental Toughness este util pentru că funcționează precum o oglindă. E o metodă bună și rapidă pentru identificarea mindset-ului tău și oferă un punct de plecare pentru dezvoltarea ta ulterioară.
Acesta cuprinde 63 de întrebări în urma căruia se generează un raport complex în care sunt analizate scorurile pe toate dimensiunile MT și corelațiile dintre acesta. Acesta cuprinde și sugestii de acțiuni pentru fiecare în parte pe care le poți face dacă vrei să le îmbunătățești.
Particularitatea acestui assessment de personalitate este că poate fi repetat. Practic, chestionarul de Mental Toughness poate funcționa și ca o unealtă de măsurare a progresului tău.
Dacă vrei să afli mai multe informații despre mindset-ul tău pe toate dimensiunile Mental Toughness, completează formularul și revenim la tine cu toate detaliile necesare.
ABONEAZĂ-TE GRATUIT
Newsletter Mental Toughness Insider
Vei primi informații și strategii care să te ajute să îți crești performanța, starea de bine și să prosperi în timp de crize, în loc sa îngheți și să-ți pui viața pe pauză. O dată la câteva săptămâni.
De ce Mental Toughness?
Mindset-ul ne influențează deciziile și acțiunile
Mental Toughness e important și util pentru că descrie un aspect important din personalitatea umană despre care se vorbește mai puțin pentru că e subtil și de cele mai multe ori invizibil chiar și nouă înșine. Asta îl face mult mai greu de reperat decât comportamentul sau stările afective.
E important și util să ne uităm și la comportament, dar acesta nu este primul lucru care se întâmplă. Răspunsul nostru mental precedă acțiunea și e un factor determinant pentru aceasta.
Prin lentila aceasta, e mai eficient și sustenabil să ne uităm la dialogul nostru intern, la mindset dacă vrem să schimbăm ceva la noi.
Reziliență + Pozitivitate = Progres
Mental Toughness se vede cel mai bine în situațiile cu miză pentru noi. Acelea care ne generează stres și anxietate pentru că tot atunci dialogul nostru este mai intens.
Ca să ieși dintr-o situație dificilă, fie ea o criză majoră sau o perioadă de schimbare, ai nevoie de reziliență – abilitatea de a face față dificultăților.
Doar că reziliența singură te aduce doar până în punctul în care ai fost anterior crizei. Nu presupune îmbunătățire, progres.
Persoanele cu Mental Toughness ridicat cresc în perioadele de criză. Văd oportunități acolo unde ceilalți văd amenințare și nu se descurajează când lucrurile devin grele. Pentru asta au nevoie de pozitivitate – abilitatea de a vedea și valorifica oportunitățile.
Mental Toughness este locul de întâlnire dintre reziliență și pozitivitate, doi factori necesari pentru progres și performanță.
Mental Toughness poate să te ajute să ai o viață mai bună în ansamblu
Mental Toughness nu este doar despre performanță, deși contribuie la obținerea ei, ci despre a avea o viață mai bună în general. O viață în care tu ești cea mai bună versiunea a ta, indiferent dacă ești Mentally Tough sau Mentally Sensitive. În care presiunea, stresul nu îți pun frână.
În ultimii 30 de ani au fost realizate peste 100 de studii pe Mental Toughness și cum ne afectează dimensiunile și factorii din model. Acestea arată că atât persoanele Mentally Tough, cât și cele Mentally Sensitive pornesc la drum cu aceleași șanse de a experimenta stres, anxietate sau depresie. Ambele se confruntă cu schimbare, crize personale sau profesionale, presiune. Diferențele constau în modul de gestionare.
Mental Toughness-ul ridicat este asociat cu niveluri joase de stres și simptome depresive pentru că persoanele Mentally Tough se adaptează mai bine la stresul perceput și gestionează presiunea, astfel încât să nu se adâncească în situație. Ies mai repede din groapă, dacă vrei.
În termeni de performanță și productivitate asta înseamnă că se pot reapuca mai ușor și rapid de unde au lăsat lucrurile, în vreme cei mai Mentally Sensitive au nevoie de mai mult timp și eforturi mai mari pentru a face asta.
În termeni de bunăstare generală, cei cu scor ridicat au o stare mai bună, sunt mai optimiști, au relații mai bune cu ceilalți și cu ei înșiși. Se simt confortabili în propria piele și demonstrează în mod constant atitudini și comportamente mai pozitive.
Despre Whisper
Whisper – Center for Strategic Change este o organizație globală care facilitează procese de transformare în viețile personale și profesionale ale oamenilor care își doresc o schimbare. Construim și implementăm procese imersive de învățare: traininguri și retreat-uri construite pe o metodologie proprie, inovativă, de blended learning. Lucrăm cu oameni ca tine, folosind în sesiunile noastre CSM (Change Strategy Method) pentru a te ajuta să navighezi cu mai multă claritate și cu rezultate procesele tale de schimbare.