10 lucruri pe care poți să le faci pentru a avea un somn mai bun! De ce somnul e mai important decât nutriția sau mișcarea? Plus două recomandări de cărți, ca să aveți mai multă energie!
Ascultă episodul și pe:
***
Salut. Sunt Andrei Roșca, change strategist. Ceea ce urmează este transcrierea acestui episod din podcastul meu, ZeroPlus (0+). Dacă îți place, te poți abona (gratuit!) AICI și vei primi pe mail mai multe resurse utile într-un proces de auto-cunoaștere și schimbare. Află mai multe!
***
Sunt absolut șocat de numărul de oameni educați și inteligenți care aleg să nu doarmă nopțile sau tolerează un somn care nu e suficient de odihnitor pentru ei.
Am citit în ultimii ani multe cărți despre factorii care ne influențează atât starea de bine, cât și sănătatea și productivitatea, și toate vorbesc despre somn. Ba chiar sunt mulți experți pe care i-am auzit spunând că somnul este mult mai important pentru noi decât nutriția sau sportul.
De ce? Am scos câteva dintre dezavantajele unui somn insuficient – iar insuficient înseamnă ori cantitativ, prea puțin, ori calitativ. Adică dormim un număr de ore, dar nu ne odihnim cât ar trebui sau cât am avea nevoie să ne odihnim în timpul somnului. Toate sunt dovedite științific, nu sunt păreri, nu mai sunt păreri de mulți ani.
- Lipsa de somn sau somnul insuficient scade nivelul de performanță, ceea ce se numește alertness – starea de alertă, cât de alerți suntem. E super important. Am pus-o prima pentru că nu cred că înțelegeți ce înseamnă scăderea nivelului de performanță și a alertness.
Dacă dormi mai puțin cu o oră și jumătate într-o noapte, dacă ai nevoie de șapte ore și jumătate de somn pe noapte și dormi șase, alertness-ul scade cu 32%. Ceea ce îți încetinește o grămadă de reflexe.
Ăsta este și motivul pentru care sunt corelate mare parte din accidentele auto, sunt provocate de lipsa de somn. Nu vorbim aici despre cei care adorm la volan și produc accidente. Este vorba despre oameni care nu adorm la volan însă, fiindcă au reflexele încetinite și starea lor de alertă nu este la nivel optim, produc sau nu reușesc să evite accidente.
Plus, cum spuneam, scăderea nivelului de performanță, și asta se vede în primul rând profesional.
- Scăderea capacităților cognitive și a memoriei. Asta înseamnă că lipsa de somn influențează gândirea, influențează capacitatea noastră de a lua decizii. Luăm decizii mai greu. Atunci când le luăm, de multe ori sunt mai proaste decât am fi capabili în mod normal să le luăm. Doar fiindcă nu am dormit suficient.
- Pe termen lung, lipsa de somn este asociată cu foarte multe boli. Cu tensiune arterială, atac de cord, o grămadă de afecțiuni din zona de boli cardiace, accidente vasculare cerebrale.
Este asociată cu obezitatea – există o corelație foarte mare între cât de bine și cât de suficient dormi și obezitate sau pur și simplu faptul că nu reușești să slăbești. Sunt foarte mulți oameni care nu reușesc să slăbească fiindcă nu dorm suficient, chiar dacă celelalte lucruri le fac foarte bine, gen nutriție sau sport.
Apoi stres, depresie, ADD, o grămadă de condiții psihiatrice sunt super corelate cu lipsa de somn.
Lipsa de somn este asociată cu o mortalitate mai mare decât fumatul sau bolile de inimă. Adică dacă nu dormi suficient, cât ai tu nevoie sau la calitatea de care ai tu nevoie, ai mai multe șanse să mori decât dacă fumezi sau ai o boală de inimă.
Și nu în ultimul rând, era să o sar pe asta: Alzheimer, demență – toate bolile din zona asta sunt corelate cu lipsa de somn. Sunt foarte multe studii făcute în ultimii ani, în special pe Alzheimer.
Ceea ce ne duce la întrebarea: Ce înseamnă să dormi normal? Cât este suficient să dormi?
Depinde de fiecare, însă e clar că dacă dormi sub șase ore ești afectat la nivel de capacități cognitive. Nu este niciun dubiu legat de asta. Dacă dormi sub șase ore, poți să zici că ți-e suficient, dar funcționezi la un nivel suboptimal din punct de vedere al capacităților cognitive. Ceea ce înseamnă, cum spuneam, decizii, memorie, lucruri de genul ăsta.
Din punct de vedere științific, normalul este să ai între șapte și nouă ore de somn pe noapte, variază de la individ la individ.
Cum am aflat care este optimul pentru mine? Nu mi-am pus ceasul să sune vreo trei-patru zile. Poate vrei să testezi asta în concediu sau în weekend-uri. Ideea este să vezi cât dormi atunci când nu-ți pui ceasul să sune. Te trezești după șapte ore, după nouă, după 12?
E nevoie să o faci câteva zile la rând, fiindcă se reglează, se stabilizează în timp. Poate în prima noapte dormi super mult fiindcă ai sleep debt, ai o datorie fiindcă nu ai dormit în perioada de dinainte și ești obosit, dar în a doua noapte recuperezi un pic, în a treia recuperezi încă un pic (o să vorbim un pic mai încolo și despre recuperatul ăsta). La un moment dat se stabilizează și ajungi să vezi că dacă ești într-o perioadă optimă, în care te simți cât de cât odihnit, cam după șapte ore jumătate te trezești oricum, indiferent dacă sună alarma sau nu. În felul ăsta îți dai seama cam de câte ore ai tu nevoie.
Mai este o chestie mișto, luată dintr-o carte care se numește Why We Sleep (o să spun un pic mai târziu despre ea, când recomand niște resurse). Autorul spune așa: ca să-ți dai seama dacă ești sau nu sleep deprived, un test foarte bun este că dacă ești odihnit ar trebui să te poți trezi dimineața și fără să bei cafea, fără niciun fel de stimulent, să poți ajunge cel puțin până la ora 12-13 fără să simți un moment că ai mai dormi un pic sau că încă îți este somn.
Dacă te trezești și simți că ți-e somn imediat după ce te-ai trezit, la jumătate de oră sau oricând mai devreme de ora 13, este un semn foarte bun că ești sleep deprived și nu dormi suficient. Fără cafea.
Apropo de cafea, cred că tot în Why We Sleep am văzut asta. Zicea că dacă ai nevoie de o cafea sau de mai multe ca să poți să funcționezi normal, “you are self medicating your sleep deprivation.” Adică îți auto-administrezi un medicament, cafeaua, ceea ce în mod evident nu e ok.
Nu zic că e rea cafeaua, zic doar că are niște efecte secundare. Scurtcircuitează somnul dacă o bei prea târziu în timpul zilei. Se pare că nici dimineața nu e o idee prea bună, pentru că acoperă niște simptome. Ar trebui să simți că ți-e somn ca să-ți dai seama că nu te odihnești suficient și deci, să te odihnești mai mult. Dar dacă bei cafea și nu mai simți asta, nu faci decât să-ți amorțești niște stimuli.
Ceea ce ne duce la întrebarea: Cum facem să dormim mai bine? Mi se pare important să spun aici că odată ce începi să citești despre asta, fie că te interesează pe tine sau ai prieteni sau clienți care au o problemă cu somnul, îți dai seama că este foarte multă informație. Este o zonă foarte documentată, mai ales în ultimii ani. Din păcate, mă uit la oamenii din jurul meu și la oameni cu care lucrez în coaching și nu știu informațiile astea, nu le au, iar dintre cei care le au, foarte puțini le aplică. Ăsta este motivul pentru care am vrut să scot cât mai multe tips & tricks despre cum să vă îmbunătățiți somnul.
În primul rând: în pat doar dormi și faci sex. Nu faci altceva în pat. Atât. Pentru că prin orice altă chestie, de genul stat cu laptopul în mijlocul patului și lucrat un pic sau verificat niște mail-uri – prin orice altceva de genul acesta faci o asociere pe care nu vrei să o faci în creier. Creezi asocierea că în pat se mai pot întâmpla și alte lucruri. Asocierea pe care vrei să o faci este: De câte ori te duci în pat și te întinzi, creierul să știe că vine momentul acela în care dormim. Este o ancoră care se creează și te ajută să adormi mai repede. Iar dacă faci alte lucruri în pat, atunci strici ancora.
În al doilea rând: fără telefon cu alarmă. Știu că 90% dintre oameni se trezesc cu alarma de la telefon. Este o idee foarte proastă din o mie de motive. Motivul principal este că dacă te trezești cu alarma, înseamnă că primul lucru pe care îl faci dimineața și ultimul lucru (sau printre ultimele lucruri pe care le faci seara) este să stai cu telefonul în față.
Asta este o problemă din multe motive, dar principalul motiv este lumina, în special lumina albastră care este emisă cam de toate device-urile: tablete, telefoane, laptop, chiar și unele televizoare. Acest blue light inhibă secreția de melatonină, iar melatonina este hormonul care ne ajută să adormim. Îi spune corpului că este cazul să dormim acum.
În mod normal, melatonina începe să se elibereze în corp în momentul în care se face întuneric. Ține de cum suntem obișnuiți cu ciclul zi/noapte și, când se întunecă, ușor-ușor începe să ne ducă spre somn. Doar că în ultimii ani ne-am obișnuit cu lumina artificială și creierul nu mai înțelege exact când e zi și când e noapte. Dacă pare că este zi fiindcă avem un bec în ochi, atunci de ce să ne culcăm?
Ăsta este motivul principal pentru care vă recomand să vă luați un ceas. Știu că unii dintre voi nu ați mai văzut de mult un ceas deșteptător, dar găsiți la Ikea și probabil și în alte locuri. Vă duceți, vă luați un ceas din acela.
Eu mă trezesc cu ceas cu alarmă de ani de zile și este de departe unul din cele mai bune lucruri pe care le-am făcut pentru somnul meu. Mai ales că majoritatea ceasurilor de genul ăsta nu au snooze, ceea ce iarăși este o chestie foarte deșteaptă. Pentru că, pe lângă faptul că snooze-ul dă niște probleme de procrastinare și de productivitate (după aia ne chinuim în coaching să le scoatem, stăm câte cinci ședințe să scoatem o chestie de genul ăsta), mai are și alte probleme.
De fiecare dată când ne trezim cu alarmă, de orice fel ar fi alarma aia, inima noastră primește un șoc. Dacă se întâmplă o dată în fiecare dimineață, e una. Dacă dăm cinci snooze-uri în fiecare dimineață, avem cinci șocuri. Și este și aici o discuție destul de lungă legat de cât de mult ne afectează faptul că mai adormim zece minute sau cinci minute, iar îi mai dăm un șoc inimii, și tot așa. Luați un ceas cu alarmă, țineți-l pe acela lângă voi și o să vă ajute super mult.
Dacă tot am ajuns la capitolul ăsta, electronicele nu au ce căuta în camera în care dormiți. Știu că este sacrilegiu, toată lumea are cel puțin un televizor și adoarme cu televizorul și are cel puțin un telefon mobil, dacă nu două, lângă pat. Sunt foarte multe studii care spun că electronicele în cameră afectează calitatea somnului. Nu o să intru în super multe detalii, dar vreau să vă asigur că există studiile astea și, dacă dați un search pe Google, le găsiți. Este destul de demonstrat științific că ideal ar fi ca în camera în care dormiți să nu fie electronice sau cât mai puține electronice. Și, în mod clar, fără telefonul mobil lângă voi. Ok, știu că unii oameni nu au șapte camere dar, dacă trebuie să fie în cameră, să fie cât mai departe de voi.
O altă variantă de mijloc relativ ok pe care am auzit-o este să vă puneți telefonul pe airplane mode și să vă puneți alarma de la el. Nu este optim, din punctul meu de vedere, dar dacă chiar aveți o dependență nerecunoscută față de telefoane, puteți să începeți așa.
Temperatura este super importantă. Eu am fost mind blown când am aflat de asta acum vreo doi ani. Temperatura optimă pentru un somn odihnitor și ca să puteți adormi relativ ușor este… vă țineți, da? 19,3 grade Celsius. Ceea ce poate părea foarte frig dar, vă garantez, am testat, vă ajută super mult să adormiți. Pe la 19-20 de grade. Științific sunt 19,3.
Ăsta este și motivul pentru care în insomnii este recomandat uneori un duș sau o baie fierbinte înainte să adormi. Ideea e că nu te ajută dușul sau baia în mod deosebit, ci te ajută faptul că, după ce ieși de acolo, iese niște căldură și scade temperatura corpului. Iar această temperatură scăzută te ajută să adormi mai repede.
Apoi alcoolul. Oh my God, alcoolul. Sunt mulți oameni care mi-au spus “Dacă bei un pic te ajută să adormi.” Probabil că niște alcool te ajută să adormi, însă afectează calitatea somnului. Mai exact, afectează bucata de REM sleep (Rapid Eye Movement). Și aici sunt o grămadă de lucruri scrise și spuse pe tema calității somnului, cum se măsoară și ce înseamnă un somn calitativ. Nu o să intru în asta, dar ce trebuie să știți este că de fiecare dată când consumați alcool relativ aproape de culcare, vă afectați calitatea somnului.
E super măsurabil, dormiți două seri cu o brățară din aceea care vă analizează somnul. Dormiți o seară în care ați băut alcool înainte și una în care nu și o să vedeți clar diferența.
Nu în ultimul rând, conflictele psihologice. La mulți oameni care au probleme cu adormitul, se trezesc la o oră fixă în fiecare noapte sau au probleme cu calitatea somnului, cauzele sunt de natură psihologică. Ideal ar fi să ne rezolvăm toate problemele psihologice, dar realitatea este că mare parte dintre noi o să ne chinuim la asta toată viața. It’s ok, hai să le rezolvăm pe alea majore.
Aici ajută un psiholog, un coach pe anumite chestii, depinde ce vreți să rezolvați. Însă până la asta, ce vă ajută foarte mult este journaling-ul. Adică înainte să vă duceți să dormiți luați un pix și un carnețel – pe care ideal le aveți mereu lângă pat – și scrieți niște lucruri care vă îngrijorează, care vă tot stau pe creier, pe care aveți nevoie să le rezolvați a doua zi. Este un fel de memory dump, dacă vreți. Vărsați în carnețelul ăla toate gândurile care vă vin în minte, cu liniuță sau bullets: “Trebuie să nu uit… , e important să rezolv problema…”
Acest memory dump vă golește mintea și transmite subconștientului un mesaj. Mesajul este: “I got this, știu că este o problemă și o să mă ocup de asta mâine. Uite, am notat aici, mă ocup.” Fiindcă în momentul în care transmiți mesajul acesta, după ce adormi și partea ta conștientă amorțește, subconștientul nu mai simte nevoia să-ți aducă în prim plan problemele astea. Asta te ajută să ai un somn mai odihnitor și să nu te mai trezești pe motive de genul ăsta, de conflicte psihologice.
Dacă tot vorbeam de journaling, ce mai puteți să faceți este un exercițiu de recunoștință (gratefulness). Este una dintre cele mai simple și eficiente practici pe care le-am descoperit în ultimii ani. Este incredibil cât de banal pare și cât de mari sunt efectele pozitive pe care le are. Este un exercițiu pe care îl poți face tot pe un jurnal, unde îți notezi trei lucruri pentru care ești recunoscător din ziua care tocmai se termină. Pot fi lucruri mici sau mari. De exemplu: “Sunt recunoscător că am avut întâlnirea aia și a ieșit bine.” Sau poate fi și: “Sunt recunoscător că în pat e cald, afară e frig și am un acoperiș deasupra capului și am un job mișto.”
Găsești două-ttrei lucruri pentru care poți să fii recunoscător și le scrii. O alternativă la asta este doar să te gândești la ele. Te așezi în pat și, înainte să adormi, îți spui în minte: “Sunt recunoscător pentru…” și cauți. Actul de a căuta lucruri pentru care ești recunoscător te ajută să intri într-o stare mișto de recunoștință în momentul ăla, dar te ajută și pe termen lung. Pentru că după ce o faci de câteva ori, creierul tău intră într-un mindset de a căuta pasiv lucruri pentru care ai putea să fii recunoscător diseară. Adică tu îți vezi de viața ta, treci prin zi, te duci la muncă, te duci pe unde te duci tu, și o să te trezești că observi un lucru pe care până acum nu l-ai fi observat și zici: “Asta e o chestie pentru care aș putea să fiu recunoscător diseară sau acum.” Și ajută și din punctul de vedere al dispoziției.
Un alt lucru care influențează somnul este cafeaua. În industria farma se folosește conceptul de half-life atunci când se vorbește despre eficacitatea unui medicament. Acest half-life reprezintă cât durează pentru ca organismul să scape de 50% din concentrația unui medicament. La cafea, half-life-ul este de cinci-șapte ore. Asta înseamnă că dacă bei o cafea la ora 18, 50% din cofeină încă o să fie activă pe la miezul nopții și îți afectează creierul. Ceea ce face ca somnul să vină, în mod evident, mai greu, iar calitatea acestuia să fie mai slabă. Practic, te trezești neodihnit.
Aveți super mare grijă cât de târziu beți ultima cafea. Este diferit de la om la om. Sunt unii care sunt mai puternic afectați de asta și alții mai puțin, dar ce trebuie să știți este că încă rămâne în organism foarte mult timp.
De asemenea, cafea decofeinizată nu înseamnă necofeinizată. Ăsta este iarăși un lucru pe care multă lume nu îl știe. Își iau decaf la 9 seara și după aia se miră de ce nu îi ia somnul. O doză de cafea decaf are o concentrație între 15-30% cofeină față de o cafea normală. Dar are cofeină, nu este necofeinizată.
Nu adormiți pe canapea, fotoliu, scaun sau pe unde mai adormiți voi. Nu e bine să te culci pe canapea seara și te gândești că după aia te trezești tu și te duci în pat mai târziu. Sunt niște cicluri de somn care durează în general cam 90 de minute și practic le întrerupi. Ațipești jumătate de oră pe canapea, după aia te trezești și te duci în pat. Aparent nu ai făcut mare chestie, pentru că ai dormit, doar că nu e același lucru, pentru că te-ai trezit și ai întrerupt un ciclu de somn. Dacă după ce te ridici din canapea te mai duci să bei niște apă și îți mai pui în ochi un pic și lumină de telefon, lumină albastră, dai peste cap puternic banda de somn. Degeaba te duci după aceea și te așezi în pat, că ori nu o să adormi, ori o să fie foarte puternic afectată calitatea.
Și fiindcă a venit iar vorba de lumina albastră, există o aplicație care se cheamă f.lux. Se poate instala pe calculator și elimină o parte semnificativă din acest blue light. Dă o tentă mai roșiatică ecranelor și practic nu mai inhibă partea de melatonină. E super ok aplicația, o folosesc de ani de zile. Am văzut că iPhone și Samsung au băgat niște chestii similare în telefoanele mobile și care reduc blue light-ul. Le puteți activa și vă recomand să o faceți, însă nu rezolvă complet problema, încă este o problemă destul de mare chestia asta cu lumina albastră.
Un alt lucru care contează este ora fixă de culcare. Ideal este să vă duceți să dormiți cam la aceeași oră în fiecare noapte, fiindcă se creează o ancoră și creierul înțelege că la ora aia ne cam dăm shut down. O să vă ajute să adormiți mai repede.
Am tot auzit că sunt oameni care uită să se culce. Dacă uitați, puneți alarmă. Se recomandă și în psihoterapie, în cazuri de insomnii, să-ți pui alarmă ca să-ți amintești să te duci să te culci. Ne punem alarmă ca să ne trezim, hai să ne punem și ca să dormim. Este important să aveți o oră fixă de culcare, inclusiv în weekend, și ideal să aveți și o oră de trezire, pentru că altfel o să vă faceți săptămâna mai grea. Dacă în weekend dormim cu patru ore în plus și ne culcăm mai târziu, nu o să facem decât ca luni și marți să ne fie super greu să ne reacomodăm la programul de muncă. În momentul în care dormi suficient de mult timp, nu ai nevoie de variația asta. Nu ai nevoie să aștepți weekend-ul pentru că poate mai prinzi două ore de somn în plus, decât dacă în restul timpului ai un program de somn super dezechilibrat.
Nu în ultimul rând, nu mânca super mult fix înainte de culcare. O masă copioasă nu e în regulă fiindcă strică major calitatea somnului.
Fără sport cu două-trei ore înainte de culcare. Jumătate de oră pe zi de sport ajută la creșterea calității somnului, însă sportul foarte aproape de ora de culcare strică.
Poate cel mai important lucru pe care puteți să-l faceți pentru somnul vostru este să fie beznă în cameră. În majoritatea camerelor nu e beznă. Chiar citeam zilele trecute un articol despre faptul că în camerele de hotel, în ultimii ani, au apărut din ce în ce mai multe beculețe, led-uri. Alarma de incendiu, led-ul de la televizor, led-ul de la aerul condiționat. Nu mai zic dacă vine și lumină de afară, din stradă, de la vreun stâlp. Se întâmplă și la casele noastre, nu doar în camerele de hotel. Problema este că strică puternic calitatea somnului. Este și acolo o întreagă discuție despre luminile alea pe care le vezi noaptea, dar chiar și dacă nu le vezi îți afectează calitatea somnului. Ăsta este încă un subiect dezbătut, dar ce e clar este că dacă poți să faci în așa fel încât să ai beznă în cameră, fă-o, pentru că o să-ți crească calitatea somnului.
Tot legat de beznă, lumină, melatonină și ce vorbeam mai devreme, ce am văzut că i-a ajutat cel mai mult pe clienții mei a fost, de departe, să taie tot ce înseamnă ecrane (telefon mobil, laptop, tablete) cu măcar o oră-o oră și jumătate înainte de culcare. Pur și simplu să nu le mai folosească. I-a ajutat incredibil de mult chestia asta. Dacă vreți să începeți cu ceva, începeți cu asta. Vă ajută și pe alte planuri, dar în primul rând vă ajută să adormiți mult mai ușor și mult mai repede.
Și dacă vă întrebați: Ok, și ce fac în timpul ăla? Simplu. Citiți o carte, ascultați muzică, orice activitate relaxantă.
Sper să vă ajute, cred că am dat suficiente tips & tricks.
Voiam să vă mai povestesc despre două cărți mișto, în caz că vreți să citiți mai mult. Una este How to Make Disease Disappear și este scrisă de Rangan Chatterjee. Este un indian care are o emisiune TV pe BBC, un fel de documentar, se cheamă Doctor in the House. El a scris cartea asta, este relativ recent apărută și este foarte tare. Nu zice nimic revoluționar, însă adună foarte multe tips & tricks mișto care țin de schimbarea stilului de viață ca să poți să ai o viață mai sănătoasă și a vindeca niște super boli care teoretic nu sunt vindecabile. El spune că există patru piloni mari pe care ai nevoie să-i echilibrezi: nutriție, somn, sport și stres.
Chestia mișto pe care am găsit-o la el și pe care nu prea am găsit-o în alte părți este că el zice “Știi ceva, nu ai nevoie să le faci perfect pe toate.” Adică în loc să ai o nutriție perfectă dar somnul tău să fie vraiște sau să nu faci sport deloc sau să fii super stresat, ce te interesează mai degrabă este să le echilibrezi. Să te uiți pe care dintre pilonii ăștia ești cel mai dezechilibrat și să-l ridici. Nu trebuie să-l ridici la maxim, nu trebuie să fie perfect, niciunul nu trebuie să fie perfect. Poate să fie la 80% din ce ar însemna perfect. În momentul ăla, o grămadă de lucruri din viața ta o să devină mai mișto, mai bune, inclusiv starea de sănătate și energia.
A doua carte pe care o recomand este Why We Sleep, de Matthew Walker. Eu am citit mai multe cărți despre somn, dar Why We Sleep e printre cele mai bune, dacă nu chiar cea mai bună. E mișto și pentru că e relativ recentă, e bazată pe cele mai recente și avansate studii legate de somn. Nu o să vă zic foarte multe lucruri despre ea, vă las să o citiți, însă vorbește despre sleep debt, cum rămânem datori cu somnul.
Am găsit acolo o idee care m-a dat puternic peste cap atunci când am citit-o, n-am mai găsit-o în altă parte și e dovedită științific, apărută în ultimul studiu. Zice așa: dacă pierzi niște ore de somn într-o noapte, chiar dacă recuperezi fix același număr de ore de somn în următoarele nopți, creierul nu recuperează complet orele pierdute niciodată. Fizic, poate te simți recuperat după trei-patru zile în care dormi un pic mai mult în fiecare dintre ele, însă creierul nu este recuperat și nu recuperează niciodată. Orele alea vor rămâne ca sleep debt pe care nu ai cum să le întorci. Ăsta este unul din motivele pentru care lipsa de somn este corelată cu tot felul de boli ca Alzheimer, demență etc. Pentru că lasă o urmă asupra creierului nostru, urmă care este corelată cu toate condițiile astea.
Acum că știi toate lucrurile astea este posibil să te trezești că vrei să adormi mai mult și mai profund.
***
Dacă ți-a plăcut acest episod, nu uita că poți să te abonezi la newsletterul 0+ (ZeroPlus) Insider și vei primi un ebook gratuit cu mai multe resurse utile într-un proces de auto-cunoaștere și schimbare. Sau poți asculta mai multe episoade din podcastul 0+ ZeroPlus, pe oricare dintre platformele cunoscute de podcasturi:
