Distorsionăm în mintea noastră realitatea în fiecare zi. Credem că vedem realitatea, dar de fapt nu o vedem. Vedem o realitatea filtrată, de cele mai multe ori mai rea decât este. Modurile în care o distorsionăm se numesc “distorsii cognitive” și am vorbit în acest episod despre 3 dintre cele mai comune astfel de distorsii. Ca să le poți identifica, și să le poți corecta. Fiindcă atunci când îți schimbi gândurile, asta îți schimbă modul în care te simți. Iar când schimbi modul în care te simți, se schimbă ceea ce poți realiza.
Ascultă episodul și pe:
***
Salut. Sunt Andrei Roșca, change strategist.
Ceea ce urmează este transcrierea acestui episod din podcastul meu, ZeroPlus (0+).
Dacă îți place, te poți abona (gratuit!) AICI și vei primi pe mail mai multe resurse utile într-un proces de auto-cunoaștere și schimbare. Află mai multe!
***
Nu știu dacă ai ascultat deja episodul ”Voiam să fug de cine era posibil să devin”. Este în podcast-ul meu un episod despre NLP (Programare Neurolingvistică) și în episodul ăsta am terminat cu un citat din Richard Bandler care suna așa: ”If you change the way you think, it changes the way you feel and if you change the way you feel, it changes what you can do.”
În traducere: Dacă schimbi modul în care gândești, asta va schimba modul în care te simți iar dacă schimbi modul în care te simți, asta schimbă ceea ce poți să faci. Cu alte cuvinte, ceea ce putem să facem în fiecare zi, ceea ce suntem capabili să facem, ține foarte mult de modul în care ne simțim și de cum ne gestionăm emoțiile. Iar modul în care ne simțim este foarte puternic influențat de gândurile noastre și de gândurile negative pe care de multe ori le rotim în mintea noastră de sute de mii de ori în aceeași zi și de multe ori fără să fim conștienți de asta.
Uneori, în perioade ca cea prin care trecem acum, a schimba modul în care gândim pare foarte greu. Uneori pare chiar imposibil. Dar fiindcă vreau să fac astăzi mai multe lucruri decât ieri, am nevoie să mă simt altfel față de ieri și ca să mă simt altfel față de ieri, m-am gândit că aș putea să-ți povestesc un pic despre distorsii cognitive.
Distorsiile cognitive sunt, pe scurt, gânduri care ne fac să percepem realitatea distorsionat. Credem că vedem realitatea dar defapt nu e așa. Sunt multe astfel de distorsii cognitive, am să-ți spun astăzi doar câteva, cele mai frecvent întâlnite și folosite de noi atunci când emoțional suntem în alt loc decât cel în care am vrea și ne-ar ajuta să fim.
Prima dintre ele este filtru mental sau mental filter. În filtrul mental ne concentrăm pe lucrurile negative și le ignorăm pe cele pozitive aproape complet. Ruminăm foarte mult. Învârtim în capul nostru o idee negativă, o analizăm, o întoarcem pe toate părțile, îi dăm putere în felul ăsta, ignorând complet părțile pozitive.
De exemplu: ”Din cauza acestui virus au murit deja mii de oameni la nivel global”. Este un gând negativ. Ne încurcă. Ne deranjează emoțional. Este el corect? Este corect, e real. Doar că ne uităm la adevăr ca printr-un filtru, ca printr-o pereche de ochelari maro.
Acum hai să ne dăm ochelarii ăștia jos și să vedem că deși este adevărat că au murit mii de oameni la nivel global, este la fel de adevărat și că aproximativ 80% dintre oamenii care iau virusul nu au simptome sau au simptome ușoare ca de răceală. Deci nu chiar toți oamenii iau virusul iar din cei care îl iau, 80% aproape că nu sunt afectați direct din punct de vedere al sănătății. Ăsta este un alt gând, de data asta pozitiv.
Acum vedem realitatea. Are realitatea părți maro? Da. Are și părți bune? Da. Și acum, de câte ori ne gândim doar la prima parte și nu ne gândim imediat și la a doua, distorsionăm realitatea în capul nostru fiindcă aplicăm un filtru mental. Fiindcă alegem până acum fără să fim conștienți. De acum înainte suntem. Alegem, conștient sau nu, să ne uităm doar la partea negativă a lucrurilor.
Faptul că există și o parte pozitivă nu anulează complet partea negativă, de cele mai multe ori. Poate să co-existe partea pozitivă cu cea negativă. Dar hai să ne uităm la amândouă, ok? Nu doar la una.
O altă distorsie cognitivă este emotional reasoning sau raționamentul emoțional. Adică, atunci când facem un raționament din mijlocul, din interiorul unei stări emoționale, de cele mai multe ori negative. De exemplu, simt frică acum deci trag concluzia că probabil sunt în pericol, nu? Altfel de ce aș simți frica? Ceea ce mă face să simt și mai multă frică și chiar panică și tot așa.
De câte ori ți-a fost frică de ceva care nu s-a întâmplat niciodată? De câte ori ai simțit că ești în pericol și defapt, s-a dovedit că nu erai? Vezi, faptul că simțim frică nu înseamnă neapărat că și realitatea este că suntem în pericol acum. Uneori poate însemna că suntem în pericol. Dar alteori, nu.
Faptul că acum simțim ceva nu înseamnă că automat, concluzia la care ajungem este corectă. Un alt exemplu de raționament emoțional: ”mă simt un impostor la muncă deci probabil că sunt un impostor.” Sau ”mă simt trist acum deci probabil că viața mea e vraiște, altfel de ce m-aș simți așa?” Toate sunt distorsii cognitive.
Ceea ce gândim are sens acum în capul nostru când o analizăm dar defapt greșim flagrant pentru că analiza noastră este profund viciată de starea emoțională în care ne aflăm în momentul în care facem analiza.
Ok, ce facem cu distorsia asta cognitivă? Simplu. Atunci când o analiză mentală ne duce la un rezultat care nu ne face bine, care ne încurcă, ne întrebăm, mai întâi: care este starea emoțională în care sunt acum? Este una neutră, echilibrată? Sunt mai fericit, mai entuziasmat decât de obicei sau din contră, sunt mai anxios, mai trist, mai obosit? Oare ar fi posibil ca starea asta să mă facă să văd realitatea distorsionat? Cum ar arăta realitatea asta dureroasă pe care mi se pare că o văd acum dacă aș fi în cea mai bună, echilibrată, fericită zi a vieții mele? Aș percepe-o fix la fel? Dacă nu, ce ar fi diferit?
O a treia distorsie cognitivă este prezicerea viitorului sau fortune telling. Este atunci când ne grăbim să tragem concluzii despre cum se vor defășura lucrurile, cum se va termina situația deși nu suntem în măsură să o facem sau nu avem date suficiente ca să o facem.
Bineînțeles, cam ca de fiecare dată alegem să prevedem că viitorul va fi unul rău pentru noi, că se va sfârși lumea, că o să murim cu toții. Foarte rar începem să facem astfel de preziceri în care totul se termină bine. Realitatea este că habar n-avem. Nu avem date să spunem nici că va fi rău, cu certitudine, nici că va fi bine. Sau, dacă vrei, avem suficient de puține date cât să le interpretăm cum avem chef. Putem concluziona și că va fi bine și putem concluziona și că o să fie rău.
În realitate, ne confruntăm cu incertitudine iar asta ne sperie. Vrem predictibilitate, vrem iluzia că deținem controlul. Și când apare ceva care ne tulbură iluzia asta, o mare parte din noi o luăm razna și începem să ne comportăm irațional.
Hai să fim atenți la gândurile noastre în perioada asta. Să le notăm pe-o foaie pe cele negative. Neapărat pe o foaie. Și să ne întrebăm dacă nu cumva putem identifica în ele, așa cum le-am formulat și le-am scris pe foaie, distorsii cognitive. Semne sigure că nu gândim limpede.
Poate că ne vom da seama că aplicăm un filtru mental, poate un raționament emoțional sau poate că ne trezim prezicând viitorul ca și când am ghici în cafea sau în palmă.
Iar acum că am notat și am analizat gândurile negative, hai să mai facem ceva. Hai să le scriem și pe cele pozitive pe o foaie. Ne plimbăm pe social media în perioada asta mai mult decât ne-ar fi bine să o facem. Și din când în când, în marea de argumente și vești negative, găsim o informație, preferabil poate chiar din surse oficiale, care ne dă speranță și ne facem să ne gândim ”hai că poate nu e chiar așa de rău, poate că o să se rezolve repede. Poate o să fim ok.” Și trezește un pic de speranță în noi. Hai să nu trecem pur și simplu peste ea ca să mai căutăm încă 3 negative, de data asta. Hai să o scoatem atunci și să o scriem pe foaie.
Și acum după ce punem colecția asta de gânduri pozitive și reale pe o foaie, hai să le citim zilnic, măcar o dată. Nu e ca să ne îmbătăm cu apă rece, ci fiindcă pe cele negative le vizităm deja zilnic, facem asta. Și ar cam fi cazul să echilibrăm situația dacă vrem să ne păstrăm măcar în fața noastră imaginea de oameni raționali.
Hai să evităm socializarea față în față până trece nebunia asta, hai să ne spălăm pe mâini, hai să fim responsabili și hai, în timp ce facem toate astea să nu răspândim panică pentru că nu ajută pe nimeni. Nici măcar pe noi.
Ceea ce ajută este să ne punem un pic de ordine în gândurile noastre și să vedem care din ele sunt reale, care sunt aproape reale și care sunt complet distorsionate. Am pus la un loc câteva resurse care te pot ajuta să treci mai ușor prin perioada asta, le găsești pe andreirosca.ro/despre-frica.
***
Dacă ți-a plăcut acest episod, nu uita că poți să te abonezi la newsletterul 0+ (ZeroPlus) Insider și vei primi un ebook gratuit cu mai multe resurse utile într-un proces de auto-cunoaștere și schimbare.
Sau poți asculta mai multe episoade din podcastul 0+ ZeroPlus, pe oricare dintre platformele cunoscute de podcasturi:
