Cealaltă față a Provocării – Cum ne poate încurca în viața profesională și personală

În articolul acesta despre dimensiunea de Provocare, dorim să-ți întregim imaginea despre aceasta și să acoperim câteva zone pe care nu le-am acoperit în primul articol. 

Dacă ai rămas cu impresia că a avea scoruri mari sau maxime pe învățare și risc te ajută să depășești toate provocările pe care viața ți le pune în cale, în articolul de față vrem să-ți arătăm și fața cealaltă a monedei: ce se întâmplă atunci când răspunsurile noastre pe risc sau învățare se află într-o extremă superioară și ne încurcă mai mult decât să ne ajute.

Cum învățăm din adversitate 

De învățat, învățăm oricum și de trecut prin adversitate trecem oricum, chiar dacă poate nu realizăm asta sau nu o exprimăm așa. Suntem dotați în mod natural cu mecanisme de învățare și reglare la adversitate.

Atunci când ni se întâmplă un eveniment, și suntem invadați de senzații și simțim emoții, psihicul nostru procesează informația primită și o așează pe un raft al memoriei noastre pentru a fi folosită într-o altă experiență similară din viitor drept o lecție de viață, sursă de dezvoltare sau mod de funcționare. 

Face același lucru și în evenimentele adverse și-n cele care ne aduc plăcere. Procesează și învață.

În adversitate, psihicul nostru creează o zonă tampon până la așezarea lecției pe raft. Ca să facem față situației stresante, nu mai este prioritară procesarea emoției și reglarea interioară, ci mobilizează resurse pentru a trece de provocare, de pericol. Asta e o formă de protecție datorită căreia putem acționa. 

Rezultatul acțiunii noastre poate fi o reușită sau dimpotrivă, un eșec. 

• Dacă e un succes, merge pe raftul de reușite, de competențe și ne crește încrederea în propriile forțe. Cresc și șansele să repetăm experiența. 
• Dacă e un eșec, atunci merge la raftul de înfrângeri și generează două tipuri de răspunsuri în funcție de gradul de tărie sau sensibilitate pe care îl avem.

Din ultima situație învățăm mai greu pentru că doare să ne întoarcem „locul faptei”. Cei mai mulți dintre noi nu ne mai întoarcem acolo. 

Dar lecția, oricum ar fi ea, rămâne activă chiar dacă nu am reflectat în mod conștient asupra ei. 

Cu toate acestea, avem mai mult control decât am putea să credem. 

În esență, dimensiunea de Provocare este despre a face o alegere între mai multe opțiuni, drumuri.

În ceea ce privește Learning Orientation, vorbim despre reflecție deliberată – alegerea de a reflecta și învăța dintr-o situație negativă sau pozitivă. Aceasta nu se poate întâmpla în absența acțiunii – asta presupune mai întâi să alegem să facem ceva într-o direcție sau alta.

Comportamente care ne încurcă – Risk Orientation

Persoanele Mentally Tough, cu scoruri mari pe risk orientation:

• Pot crede despre sine că pot depăși orice provocare chiar și atunci când toate lucrurile indică că nu pot face asta. În demers pot pierde lucruri importante pentru ei sau pentru cei din jur. De exemplu, o persoană poate face achiziții pe care consideră că le poate onora, însă poate pierde totul în proces. 
• Îi pot împinge pe cei din jurul lor în situații riscante sau nepotrivite care se dovedesc a fi foarte dificile și pentru care plătesc costuri prea mari. De exemplu, soțul antreprenor care crede că și soția sa ar trebui să își deschidă o afacere când ea nu-și dorește sau nu este pregătită să facă asta, rezultând în frustrare, nefericire și depresie pentru ea. 
• Pot deveni factori de stres pentru ceilalți și pot genera instabilitate în mediile din care fac parte. Dacă le place varietatea și schimbarea, se pot plictisi într-un mediu stabil și cu o inerție mare. Pot provoca schimbare de dragul schimbării și nu neapărat pentru că este nevoie de ea. În acest demers, dacă ceilalți nu împărtășesc aceeași apetență spre schimbare și noutate, pot suferi și se nasc conflicte. În mediul profesional îi poți observa pe managerii care fac multe schimbări, încep multe proiecte deodată. În mediul personal, îi poți observa pe partenerii sau prietenii care vor să facă tot timpul ceva nou, să încerce un loc, o activitate nouă, să călătorească des, să încerce experiențe noi și riscante – sunt acele persoane care par tot timpul în mișcare. Dacă sunt părinți, își pot înscrie copii la multe activități extracurriculare și pot deveni intoleranți atunci când aceștia nu se ridică la așteptările acestora.
• Dacă sunt manageri și lideri de echipe (așa cum cel mai adesea sunt), pot supraîncărca echipele cu inițiativă și încetini astfel progresul. Această supraîncărcare pune o presiune mare pe oameni, mai ales pe aceia care nu pot ține pasul sau care nu împărtășesc aceeași apetență pentru schimbare. Întreg mediul are de suferit. Dacă sunt membri din echipe cu multe idei pot dezvolta insatisfacție pentru că se pot lovi de respingere din partea managerului sau a celorlalți colegi.
• Se pot entuziasma la orice oportunitate (sau ceea ce consideră oportunitate) și întâmpină dificultăți în a prioritiza și, implicit, nu vor putea termina lucrurile pe care și le propun și pe care le încep. În cazul acesta, incapacitatea de a rămâne concentrați pe prioritățile lor poate însemna și că pot confunda oportunitățile altora drept priorități pentru sine.  
• Pot fi intoleranți cu cei care nu văd oportunitățile așa cum le văd ei și pot genera astfel conflicte sau situații dificile și stresante. Îi pot considera pe ceilalți leneși, fricoși, blazați, plictisiți sau îi pot acuza că nu-și doresc mai mult de la ei.
• Pot avea o imagine eronată sau disproporționată asupra riscurilor pe care o situație le presupune, iar asta îi poate face să aibă o imagine distorsionată a realității și să piardă imaginea de ansamblu. 

Comportamente care ne încurcă – Learning Orientation

Cei Mentally Tough, cu scoruri mari pe Learning Orientation:

• Pot fi atât de concentrați pe învățare și reflectare încât nu acționează. Pot confunda achiziționarea de informație cu acțiunea. Vezi persoanele care citesc zeci de cărți pe an, ascultă sute de podcasturi și participă la cursuri și formări, însă au un progres redus pe proiectele din viața lor.
• Vor acționa atunci când se vor simți pe deplin satisfăcuți și pregătiți. Asta poate însemna că nu vor fi făcut pasul decât atunci când vor fi învățat tot ce e de învățat pe un subiect. Asta se aplică atât zona de dezvoltare personală, cât și în zona de pregătire profesională, de achiziționare abilități, skilluri. Vezi creativul sau scriitorul care stă pe un munte de lucrări și nu publică nimic.
• Pot fi atât de buni la reflectare încât îi pot intimida pe ceilalți. În interacțiuni pot avea răspuns, explicații și soluții la toate situațiile. Au ajuns acolo primii și pare că au acoperit tot ce era de acoperit, nelăsând loc celorlalți pentru a se exprima. Asta poate crea provocări interpersonale. Pot părea aroganți și pot genera respingere, evitare și chiar conflict din partea celorlalți.
• Se pot izola de ceilalți și pot avea puține relații profunde sau ajung să aibă relații profunde cu greu. Învățarea continuă, din orice situație din viața, poate conduce la sentimentul că lumea nu ține pasul cu ei. De asemenea, dacă lumea nu poate vedea lucrurile ca ei se pot simți singuri și neînțeleși. Asta poate genera frustrare, desconsiderare și toleranță scăzută față de aceștia și, în cele din urmă, delimitare de aceștia. 
• Pot reflecta și încerca să învețe din absolut orice și să caute sens în orice eveniment chiar și atunci când nu este nevoie sau nu aduce niciun beneficiu. În acest caz, învățarea poate deveni o modalitate de evitare a realității, evitare a emoțiilor și o formă de procrastinare. 
• Pot să nu aibă un sentiment adecvat al realității. Pot transforma orice negativ în pozitiv chiar și atunci când lucrurile negative sunt în fața lor și cer a fi rezolvate. 
• Similar, celor cu risc ridicat, pot crea supraîncărcare pe echipele lor pentru că informațiile noi pe care le învață le pot genera entuziasm și pot genera idei noi. Vezi profesioniștii care fac o mulțime de modificări în cadrul proiectelor la care lucrează întârziind lansarea acestora.  

Câteva soluții pentru comportamentele care ne încurcă

Cheia la orice ai alege să faci este să te cunoști mai bine, să vezi ce generează răspunsurile tale în tine și-n ceilalți, și-n mediul în care trăiești, dar și invers. 

O perspectivă mai echilibrată ar însemna să:

• să fim mai realiști în privința riscurilor, să le cântărim mai bine
• să știm când am făcut suficientă reflecție, când începe supra-analiza și când e timpul să acționăm
• să nu pierdem din vedere rezultatul pe care vrem să-l obținem
• să acceptăm că uneori schimbarea unui lucru care funcționează bine nu îl face neapărat mai bun
• să acceptăm că suntem diferiți și că avem nevoie unii de ceilalți

Aici sensibilitatea devine utilă. Și, în general, persoanele care simt provocările mai intens, devin valoroase în mediile în care trăiesc atâta timp cât se cunosc pe sine și își folosesc trăsăturile ca atare.

Nu este întotdeauna posibil să facem exteriorul să ni se potrivească, însă există forme prin care putem să ne gestionăm propriul răspuns sau să dezvoltăm mecanisme ca să ne încurce mai puțin.

• Dezvoltarea de hobby-uri sau proiecte în afara mediului profesional sau personal obișnuit în care să-ți canalizez excesul de energie

Dacă de exemplu ai avea scor ridicat pe învățare și simți că asta te împiedică să dezvolți relații profunde cu ceilalți, poți canaliza această energie în a scrie pe un blog sau a crea cursuri în care să împărtășești cunoștințele pe care le acumulezi. 

Dacă ai avea un scor foarte ridicat pe risc și simți că cei din jur nu țin pasul cu tine, creează tu medii și comunități diferite de cele obișnuite care să compenseze. Să spunem că-ți plac călătoriile sau activitățile mai riscante, ai putea să aduni în jurul tău oameni similari și să faci aceste activități separat. 

• Dezvoltarea de abilități punctuale pentru situațiile care te încurcă în cursuri sau în lucru individual și 1:1

Pe partea de instrumente și abilități, te-ar putea ajuta să lucrezi pe controlul atenției, pe planificare și setare de obiective, managementul timpului, managementul oboselii, anxietății, managementul procrastinării, creșterea abilității de ascultare și comunicare cu ceilalți. Acestea se aplică pentru ambii factori.

Sunt doar câteva soluții. Suntem siguri că există mult mai multe pentru fiecare în parte în funcție de contextul fiecăruia. Unii dintre noi avem nevoie de modificări mici la niște rotițe mici pentru a ne fi mai bine, alții de modificări sistemice.

Alegeri bune!

Assessment Mental Toughness

Niciunul dintre factorii din Mental Toughness nu funcționează în izolare față de ceilalți – există o întreagă dinamică în diferite grade pentru fiecare. În funcție de ponderea acestora în viața noastră, unii pot cântări mai mult sau mai puțin și implicit răspunsurile noastre la stres și provocare pot diferi.

Chestionarul Mental Toughness te poate ajuta să afli mai mult despre cum funcționezi și îți oferă o hartă cu care să navighezi pe teritoriul tău. 

Dacă vrei să-ți măsori nivelul de Mental Toughness, completează formularul acesta și revenim la tine cu toate informațiile. Raportul vine la pachet cu o sesiune 1:1 de debriefing.